Bin Laden: Behind the Mask of the Terrorist [Romanian]

Bin Laden: În spatele măştii teroriste

BinLaden

New York: Arcade Books, 2002
de Adam Robinson

Această revizuire a fost publicată în Clio's Psyche, în martie 2002.

Aceasta carte nu este o psihobiographie, dar ea oferă mai multe informaţii despre copilăria şi viaţa personală lui Osama bin Laden decât sursele anterioare, din cel mai bune din care eu cunosc este o schiţă biografică disponibilă on-line de la PBS (online from PBS). Adam Robinson, un autor şi jurnalist care a trăit timp de zece ani în zona Golfului Persic, a realizat interviuri cu membrii familiei lui bin Laden în cursul anului, înainte de atacul pe World Trade Center. Osama bin Laden a fost înstrăinat de familia sa pentru un timp şi ei au fost dornici să bată jos de pe soclu lui prin povestirea istoriilor despre petrecerile sale din tinereţe, cu alcool şi prostituate şi despre implicarea lui în traficul de droguri în Afganistan.

Poate mai mult o să povestească psihoistoricienilor faptul că familia lui a fost structurată după logica oligarhiei poligame. Tatal lui Bin Laden, Mohammed bin Laden, a fost un antreprenor de construcţii de succes fenomenal, un imigrant în Arabia Saudită, care a dezvoltat legături strânse cu familia regală. El a profitat din plin de indulgenţe permise bărbaţilor bogaţi şi puternici în conformitate cu legea islamică. El a avut 54 de copii, mai mulți sau mai puţini, născuţi de 10 sau 11 neveste. Faptul că biografii lui nu sunt siguri de numărul de nevestelor şi copiilor, arată faptul neimportanţei acordate femeilor în cultură arabică. Competiţia pentru atentia lui Mohammed bin Laden a fost crudă, şi membrii familiei, în general, îl idealizau. Legea islamică permite patru soţii, dar Mohammed a eludat această regulă prin menţinerea de trei neveste pe termen lung şi a rezervat pe a patra pentru o serie de termini scurţi. Când a divorţat cu o a patra sotie, el a continuat să susţină pe ea şi copii ei în familia compusă la Jeddah, dar într-o stare diminuată. Mama lui Osama bin Laden a fost în această situaţie, când el a fost născut.

Mama lui Osama, Hamida, a fost o femeie siriană frumoasă și tânără care a capturat lui târziu Mohammed fantezia în viaţă. Căsătorită la vârsta de 22, relativ târziu, ea a trăit un stil de viață relativ modern în Siria, inclusiv mersul la cumpărături la Damasc. Ea a avut un character independent, şi a găsit viaţa cu bin Laden compusă din limitări. Ea nu iubea faţa acoperită cu burka, si a fost batjocorită de către celelalte neveste şi ex-soţii. Până în momentul cînd Osama sa născut, ea a fost ostracizată de alte femei. Ei s-au referit la ea ca la o "sclavă", în referire la resentimentele statutului ei. Osama a fost cunoscut si sub porecla, "fiul lui sclavă".

Osama a fost crescut în mare măsură de dădace şi bone, iar mama sa menţinut în fundal şi, uneori, chiar nu locuia la familia de la Jeddah, dar la alte reședințele familiei. Acelea bone au avut, desigur, o importanţă şi mai puţină în cultura arabică decât nevestele, şi de aceea nu sunt disponibile deloc informaţii despre ele. Eticheta de "fiu al unui sclav" nu la părăsit niciodată, şi el a fost timid, în general, şi a respins de fraţii săi. El a căutat atenţia prin pozne, dar el a fost atent ca să fie cuminte şi ascultător atunci când, era în prezenţa tatălui său. El a iubit camping în deşert, şi tatăl său a fost mulţumit de abilităţile lui la aer liber. Cele mai multe dintre fraţii săi urau deşertul şi s-au comportat numai contra oligarhului.

Relaţii cu tatăl său a fost probabil cel mai important lucru din viata băiețelului Osama, şi el a simţit abandonat când tatăl său a murit într-un accident de elicopter când el avea numai zece ani.

Cînd familia a fost dispersată, el a fost trimis să locuiască cu mama sa, pe care el abia o ştia. Se simţea tot mai mult că el a fost o oaie neagra, singura victimă a dispersării familiei. Mama lui a încercat să contacteze cu el, dar el sa păstrat distanţiat. În termen de câteva luni, nu a existat aproape nici o interacţiune între ei.

Ca un adolescent, Osama nu a avut aproape nici un contact cu femei. El a învins timiditatea sa şi sa învăţat să caute prietenia cu tinerii din afara familiei, cu cei care ştiau sau păsau puţin de batjocurile lui ce el a suferit la acasă. El a devenit prieten cu mai mulţi din fiii lui King Fahd, cu care sa bucurat de multe aventuri în mediul rural. De asemenea, el a schimbat atitudinea sa faţă de femei ca de obiecte de care se bucură în scopuri de agrement şi ca simboluri ale statutului social. El a fost educat acasă cu profesori particulari, împreună cu fraţii şi surorile sale. El a fost un copil strălucitor, şi a fost dornic să exceleze în activitatea şcolară, inclusiv în studii islamice şi memorarea pasajelor mari din Coran.

El a fost trimis în Liban la liceu, unde el a fost liber de restricţiile ce a cunoscut toată viaţa. El a avut o alocaţie generoasă şi un stil de viata luxos, inclusiv propriul Mercedes Benz şi un şofer. El a petrecut o mare parte din timpul său în cluburi de noapte cu alte playboy-uri tineri bogaţi, de multe ori în compania prostituatelor blonde. El a fost căsătorit, la vârsta de 17 ani, la o fată siriană care a fost o rudă, dar aceasta nu a plasat nici o limită asupra comportamentului său. Orgia lui Osama în Beirut a fost brutal întreruptă de izbucnirea războiului civil libanez. Familia l-a adus înapoi acasă şi l-a trimis la Universitatea din Jeddah, ceea ce a fost în mare parte finanţată de către tatăl său.

În Jeddah, lui Osama a fost data învățătură considerabilă religioasă, şi Adam Robinson consideră că el se simţea vinovat de excesele sale de viața indulgentă în Liban. El a devenit încântat de războiul din Afganistan, şi a căutat cu nerăbdare o oportunitate de a se alătura în luptă. Potrivit lui Robinson, el a fost recrutat şi susţinut de CIA, în îndeplinirea visului său. Lupta pentru Islam a coincis cu nevoile sale pentru un scop în viaţă, şi l-a curăţit de păcatele tinereţii. El a declarat într-un interviu la Time Magazine că "în religia noastră, există un loc special după moarte pentru cei care participă la jihad. Într-o zi în Afganistan au fost 1000 de zile de rugăciune într-o moschee obişnuită".

El a jucat un rol de lider în Afganistan, parțial din cauza averii sale şi legăturilor de familie, şi parțial datorită abilităţilor sale interpersonale şi a sentimentului de dăruire. După victoria asupra Uniunii Sovietice, el sa întors la Jeddah ca un erou, declarând că intenţionează să lucreze în domeniul organizării business-ului familiar. Acest lucru a fost în mare măsură doar o acoperire; activitatea sa principală a fost construirea unei reţele internaţionale de războinici fundamentaliști islamici.

Restul cărții povestește despre evenimentele militare şi politice, care sunt, în general, mai bine cunoscute, şi care sunt mai puţin interesanți pentru psihoistoricieni. Osama a rupt cu conducerea arabică atunci când trupele americane au intrat în ţară şi s-a alăturat cu coaliţia internaţională a forţei lui Saddam Hussein din Kuweit. El sa oferit să mobilizeze 10.000 de mujahezi din reţeaua sa, şi aceștea ar putea învinge forţele armate irakiene. Succesul mujahezilor afgani în înfrângerea Uniunii Sovietice ia dat lui sentimentul de omnipotenţă. El a fost sigur că dedicarea superioară a celui adevăr credincios religios ar putea depăşi orice din lume, chiar și cei "tigri de hârtie".

În bucuria sa de bombardament a lui World Trade Center ( exultation about the World Trade Center bombing, 2001) ben Laden a identificat pe sine însuşi şi cu agenţii săi "Dumnezeului Atotputernic", a proclamat că "ceea ce Statele Unite gustă astăzi este un lucru foarte mic în comparaţie cu ceea ce am gustat de zeci de ani. Naţiunea noastră a simțit această umilinţă şi dispreţ pentru mai mult de 80 de ani. Fii ei sunt ucişi, sîngele se varsă, locurile sale sfinte sunt atacate, şi poporul nu este guvernat în conformitate cu ceea ce Dumnezeu a decretat. În ciuda acestui fapt, nimănui nu îi pasă".

Acest lucru este retorică tipică teroristă, și cel mai interesant pentru un psiholog este plângerea sa că "nimănui nu îi pasă”. Atacurile teroriste au forţat întreaga lume să acorde atenţia la plângerile lui, aşa cum acţionarea pe teren de joacă de familie l-a ajutat să iasă din umbra 54 de fraţii săi. Psihologii occidentali au puţină experienţă cu oameni care au crescut cu o mamă care a împărtăşit soţul ei cu 10 neveste şi alte ex-soţii. În Grupa de Psihologie şi Analiză a Ego-ului, cu toate acestea, Freud a speculat cu primele grupuri umane ce puteu fi conduse de un mascul dominant care a monopolizat toate femeie. Când bărbaţii mai tineri s-au unit pentru a ucide acest lider, specula Freud, ei s-au simţit vinovați sau înfricoșați şi l-au înlocuit cu un idol. Freud credea că acest lucru ar fi putut sta la originea istorică a religiei. Ar putea avea, de asemenea, aici ceva de-a face cu psihologia grupurilor ideologice, aşa cum am speculat în capitolul 5 a cărții ”Turncoats and True Believers”.

Modelul psihohistoric lui Freud are o relevanţă izbitoare cu viața lui Osama bin Laden, şi cultura în care el a funcţionat. Este o cultură în care oamenii bogați și puternici monopolizează femei tinere, lăsând o hoardă de bărbați tineri. Aceşti tineri sunt aparent atât de fierbinți ca aceștea nu pot fi de încredere chiar şi pentru a vedea faţa unei femei sau forma corpului ei. Doctrinele religioase sunt folosite pentru a justifica această situaţie pentru ei şi femei, în timp ce războaie sfânte purifică societatea de nedoriți şi potenţiali perturbatori.

Având în vedere caracterul închis al societăţii arabice, Adam Robinson trebuie să fie mulţumit pentru dezgroparea multor informaţii cu caracter personal despre ben Laden. Există, totuşi, multe lacune frustrante. Soţiile proprii lui Bin Laden şi copii lui, şi relaţii lui cu mama sa, sunt menţionate doar ocazional. Este cunoscut faptul că a treia sotie, luată pentru cimentarea alianţei săle politic în Afganistan, a fost fiica lui Mullah Omar, liderul talibanilor. Nimic, cu toate acestea, nu este cunoscut despre această femeie. Există un conflict între bin Laden şi mama sa, referitor la tratamentul său de soţiile şi copiii săi. Hamida crede că el ar trebui să le permită lor să ducă o viaţă normală în Arabia Saudită, în timp ce el le păstrează în ascuns, "aproape la fel ca ostatici pe granițele vieţii sale".

Din punctul său de vedere, atacul lui Osama pe World Trade Center nu poate fi privit ca un act iraţional. Acesta ia adus lui faima si recunoaștere, şi acolo a fost cu siguranţă o şansă care ar putea reuşi în mare parte din unirea lumii musulmane sub conducerea lui. Într-adevăr, el şi consilierii săi s-ar putea fi conduși de lucrarea profesorului din Harvard Samuel Huntington, care a postulat ciocnirea a civilizaţiilor ca o tendinţă în curs de dezvoltare istoriei mondiale. Osama a căutat să fie lider a civilizaţiei musulmane împotriva civilizaţiei creştine din vest. În cazul în care liderii occidentali nu ar citi cărţile şi aș evita cu grijă conflicte, care s-ar putea întîmpla dintre musulmani şi Occident, el ar reuşi. Mulţi dintre tinerii care şi-au sacrificat viaţa pentru războiul sfânt sunt indiscutabil conduși de frustrări personale, o pofta de aventură şi credinţele religioase sincere. Osama împărtășește unele dintre acestea motivaţii, dar el cea mai importantă abilitatea sa constă în organizarea şi manipularea emoțiilor altora.

Ted Goertzel, Ph.D. este profesor de sociologie la Universitatea Rutgers, la Camden. El este autorul a cărții ”Turncoats and True Believers and Linus Pauling: A Life in Science and Politics”. Bibliografia sa şi multe dintre lucrările sale sunt disponibile la: http://goertzel.org/ted.


Original at: http://crab.rutgers.edu/~goertzel/osama.htm